-Membri-
Membre asociate
Dr. Daniela COJOCARU
Dr. Laura GRUNBERG (CV)
Dr. Daniela DETEȘAN
Dr. Aleksandra PAWLOWSKA
Dr. Cătălina RĂDUCU
Dr. Monika WATOR
Directoare: prof. univ. Ionela Băluță
Consiliul director
Prof. univ. Ionela Băluță,
Prof. univ. Ligia Livadă Cadeschi
Alexandra ANA - cercetător asociat/visiting researcher (octombrie 2023 – noiembrie 2023)
Research grant finanțat prin Acțiunea Marie Skłodowska-Curie: HORIZON-MSCA-2021-PF-01 , apelul MSCA Postdoctoral Fellowships 2021. Mobilitate finanțată prin UEFISCDI (“Proiecte de mobilitate pentru tineri cercetători din diaspora”)
Alexandra ANA este cercetător postdoctoral Marie Sklodowska-Curie, la Université Libre de Bruxelles, unde lucrează pe Mișcările anti-gen în Franța și România. A publicat, printre altele, despre “La routinisation de l’action collective et ses conséquences pour le mouvement féministe” (2020), “”Hope as Master Frame in Feminist Mobilization: Between liberal NGO-ization and radical-intersectional street politics (2020).
Descrierea proiectului :
Intitulat CORESIST: Rezistența la politica anti-gen: Rolul coalițiilor și al afectelor, proiectul CORESIST este interesat de modul în care este organizată rezistența la politica anti-gen.
Genul și sexualitatea au devenit extrem de politizate, mai ales după apariția primelor campanii anti-gen în Europa, la mijlocul anilor 2000. În mai multe țări au avut loc mobilizări împotriva drepturilor sexuale și reproductive, drepturilor LGBTQI, drepturilor copiilor, genului, legilor și politicilor împotriva discursului instigator la ură și a discriminării. Deși rezistența la politica anti-gen pare să implice o multitudine de actori, eterogeni la nivel intern, uneori organizați în coaliții, literatura rară pe această temă se concentrează mai ales pe mișcări sau campanii cu tematică unică, și care adoptă o perspectivă de politici publice. Atunci când țin cont de actorii multiplii implicați, studiile se bazează pe ideea implicită că unele grupuri sociale sunt „aliați naturali”, cum ar fi, de exemplu, femeile, persoanele LGBTQIA+ sau persoanele rasizate, lăsând neabordate tensiunile și provocările care străbat formarea a coalițiilor, precum și procesele care creează și mențin granițe între actori.
Scop: CORESIST încearcă să completeze lacunele menționate mai sus, analizând modalitățile în care punerea în prim plan a coalițiilor între actori contribuie la întărirea și/sau slăbirea rezistenței la politica anti-gen, precum și tensiunile și provocările ce străbat procesul de formare a coalițiilor - inclusiv modul în care afectele și emoțiile influențează procesul de formare a coalițiilor. În plus, CORESIST explorează modurile în care diferiții actori care organizează rezistența, articulează relația dintre diversele probleme vizate de politica anti-gen (drepturile sexuale și reproductive; drepturile LGBTQIA+; drepturile copiilor; genul; legi și politici împotriva discursului instigator la ură și a discriminării).
Contribuție: Aplicând o analiză decolonială, CORESIST abordează rezistența la politica anti-gen în multiplicitatea ei, precum și tensiunile care o pătrund și care modelează întâlnirile dintre diferiți actori – uneori încurajând crearea de coaliții, alteori împiedicând acest lucru. O perspectiva decolonială permite abordarea modului de articulare dintre diferitele probleme vizate de politica anti-gen, cum ar fi legătura dintre drepturile reproductive și drepturile LGBTQIA+, și procesele rasiale care le structurează, trecute cu vederea în cadrul modelului hegemonic global de cunoaștere, bazat pe experiența istorică Vest-europeană, în care subiectul feminist occidental a fost universalizați și alți subiecți și experiențe istorice au fost șterse sau făcute invizibile.
Alexandra GHIT - cercetător asociat/visiting researcher (noiembrie 2016 - ianuarie 2017)
Research grant finanțat de CEU, prin Doctoral Support Research Grant.
Alexandra Ghit este doctoranda în Comparative Gender Studies, la departamentul de Studii de Gen, Central European University. Cercetarea sa doctorală are ca subiect reforma socială ca formă de regularizare socială (social regulation) în Bucureștiul interbelic. Este implicată în proiecte de cercetare ce îmbină istoria genului și istoria muncii și est editor adjunct al colecției digitale Women and Modern Empires. Ca membră a board-ului Society for Romanian Studies (SRS), atribuțiile sale includ popularizarea inițiativelor și publicațiilor SRS în rândul studenților și cadrelor universitare din România.
Descrierea proiectului :
Intitulată ‘Loving Designs’: Gender and Social Regulation in Interwar Bucharest, lucrarea plasează emergența expertizei feministe într-un câmp mai larg al reformei sociale și al procesului construirii unor ‘chestiuni sociale’ genizate referitoare la munca sexuală, munca industrială, munca domestică și avort. Dacă studiile precedente asupra femeilor ca reformatoare sociale dupa 1918 și-au îndreptat atenția asupra obiectivelor politice ale acestora, lucrarea mea se concentrează asupra efectelor strategiilor de reformă asupra femeilor neburgheze înspre care reformă socială feministă și-a îndreptat de obicei atenția.
Pe baza surselor din presa și de arhivă, sunt examinate schimbările (de obicei neașteptate, deși predictibile) pe care reforma socială le-a produs în viețile unor femei afectate de instabilitatea economică a perioadei interbelice. De asemenea, studiul discută încrengăturile globale ale unor procese pe care contemporanii le-au considerat municipale.