-Rezultate/ Results/ Résultats-

Publicații/ Publications:


Participări la conferințe/ Participation to conferences/ Participations à des conférences


Organizarea de ateliere naționale și internaționale/ Organising national & international workshops/ Organisation d'ateliers nationaux et internationaux :

          

Participarea la școli de vară, dezbateri publice și alte evenimente/ Participation to summer schools, public debates & other events/ Participation aux universités d'été, aux débats publics et à d'autres événements


Cercetare de teren/ Field research/ Recherche sur le terrain (literature review and conducting sociological interviews):

(RO)

După anii '90, politicile familiale din Europa Centrală și de Est au fost redefinite de facto, fără a reflecta însă existența unei "politici familiale dezvoltate și explicite ca atare". De exemplu, deși accentul se pune în general pe sprijinul financiar pentru familii, cele trei componente ale politicii familiale (alocații familiale, concediu parental și servicii de îngrijire a copiilor) rămân foarte eterogene între țări. 

Această prezentare, bazată pe o lucrare în curs de desfășurare, își propune, prin urmare, să abordeze câteva întrebări preliminare. În contextul actual al politicilor familiale europene, unde putem plasa cazurile particulare ale Ungariei și României, noi state membre ale UE din 2004 și 2007? În spatele tuturor normelor post-comuniste privind familia, se află o întoarcere la valorile familiei tradiționale, o modernizare a ideii de "celulă de bază a societății" sau o luare în considerare a egalității de gen și a metamorfozelor conjugalității contemporane? 

Și, mai ales, în ceea ce privește directivele europene, adoptăm ideologia care stă la baza elaborării directivelor europene sau încercăm să adaptăm aceste directive la contextul social post-comunist? Ambiția acestei lucrări este de a plasa în centrul dezbaterilor epistemologice și metodologice actuale relația dintre, pe de o parte, evoluția acțiunilor publice în domeniul vieții de familie care privilegiază, într-un mod mai mult sau mai puțin pronunțat, principiul egalității între femei și bărbați și, pe de altă parte, metamorfozele actuale ale instituției familiei și ale relațiilor sociale dintre sexe în cele două țări din Europa Centrală și de Est.

După un regim totalitarist care a impus modelul familiei nucleare legitime, perioada de după 1989 a cunoscut în România transformări profunde ale normelor care guvernează viața de cuplu. Aceste transformări se referă atât la redefinirea normelor juridice și la apariția treptată a valorilor democratice, cât și la transformările lente, dar profunde, ale căsătoriei în sine și la dezvoltarea uniunilor libere. Cu toate acestea, există încă puține cercetări și date disponibile pentru a da seama de aceste schimbări. Această lucrare prezintă rezultatele primei anchete sociologice dedicate cuplului necăsătorit din România, o anchetă realizată prin prisma exemplului francez. 

Această anchetă calitativă, bazată pe aproape o sută de interviuri, ne permite să analizăm distanța dintre normele juridice și normele conjugale care guvernează viața în comun în afara căsătoriei în ambele țări. Dat fiind faptul că normele juridice preced, însoțesc sau urmează practicile conjugale, ne propunem să observăm, în primul rând, ce drepturi și obligații au (sau nu au) tinerii concubini necăsătoriți români și francezi. Apoi, compararea interviurilor realizate în cele două țări ne va permite să evidențiem, pe de o parte, modalitățile diferite prin care cuplurile se raportează la normele juridice în vigoare, iar pe de altă parte, caracterul dinamic al normelor conjugale care guvernează viața cuplurilor de concubini necăsătoriți.

(EN)

After the 1990s, family policies in Central and Eastern Europe were de facto redefined, but without reflecting the existence of a "developed and explicit family policy as such". For example, although the focus is generally on financial support for families, the three components of family policy (family allowances, parental leave and childcare services) remain very heterogeneous between countries. 

This presentation, based on a work in progress, therefore aims to address some preliminary questions. In the current context of European family policies, where can we place the particular cases of Hungary and Romania, new EU Member States since 2004 and 2007? Behind all the post-communist family norms, is there a return to traditional family values, a modernisation of the idea of the 'basic cell of society' or a consideration of gender equality and the metamorphosis of contemporary marriage? 

And, above all, with regard to European directives, are we adopting the ideology behind the drafting of European directives or are we trying to adapt these directives to the post-communist social context? The aim of this paper is to place at the heart of the current epistemological and methodological debates the relationship between, on the one hand, the evolution of public actions in the field of family life which privilege, in a more or less pronounced way, the principle of equality between women and men and, on the other hand, the current metamorphoses of the institution of the family and social relations between the sexes in the two countries of Central and Eastern Europe.

After a totalitarian regime that imposed the model of the legitimate nuclear family, the post-1989 period in Romania saw profound changes in the rules governing married life. These transformations concern both the redefinition of legal norms and the gradual emergence of democratic values, as well as the slow but profound transformation of marriage itself and the development of free unions. However, there is still little research and data available to account for these changes. This paper presents the results of the first sociological survey dedicated to the unmarried couple in Romania, a survey carried out through the prism of the French example. 

This qualitative survey, based on almost one hundred interviews, allows us to analyse the distance between legal norms and conjugal norms governing life together outside marriage in both countries. Given that legal norms precede, accompany or follow conjugal practices, we aim to observe, first of all, what rights and obligations young unmarried Romanian and French cohabitants have (or do not have). Then, comparing the interviews conducted in the two countries will allow us to highlight, on the one hand, the different ways in which couples relate to the legal norms in force and, on the other, the dynamic nature of the conjugal norms governing the lives of unmarried cohabiting couples.

(FR)

Après les années 1990, les politiques familiales en Europe centrale et orientale ont été redéfinies de facto, mais sans refléter l'existence d'une "politique familiale développée et explicite en tant que telle". Par exemple, bien que l'accent soit généralement mis sur le soutien financier aux familles, les trois composantes de la politique familiale (allocations familiales, congé parental et services de garde d'enfants) restent très hétérogènes d'un pays à l'autre. 

Cette présentation, basée sur un travail en cours, vise donc à répondre à quelques questions préliminaires. Dans le contexte actuel des politiques familiales européennes, où situer les cas particuliers de la Hongrie et de la Roumanie, nouveaux États membres de l'UE depuis 2004 et 2007 ? Derrière les normes familiales post-communistes, y a-t-il un retour aux valeurs familiales traditionnelles, une modernisation de l'idée de "cellule de base de la société" ou une prise en compte de l'égalité des genres et des métamorphoses du mariage contemporain? 

Et surtout, en ce qui concerne les directives européennes, adoptons-nous l'idéologie qui sous-tend l'élaboration des directives européennes ou essayons-nous d'adapter ces directives au contexte social post-communiste ? L'objectif de cette communication est de placer au cœur des débats épistémologiques et méthodologiques actuels la relation entre, d'une part, l'évolution des actions publiques dans le domaine de la vie familiale qui privilégient, de manière plus ou moins prononcée, le principe d'égalité entre les femmes et les hommes et, d'autre part, les métamorphoses actuelles de l'institution familiale et des relations sociales entre les sexes dans les deux pays de l'Europe centrale et orientale.

Après un régime totalitaire qui a imposé le modèle de la famille nucléaire légitime, la période post-1989 en Roumanie a vu de profonds changements dans les règles régissant la vie conjugale. Ces transformations concernent aussi bien la redéfinition des normes juridiques et l'émergence progressive des valeurs démocratiques, que la lente mais profonde transformation du mariage lui-même et le développement des unions libres. Cependant, les recherches et les données disponibles pour rendre compte de ces changements sont encore peu nombreuses. Cet article présente les résultats de la première enquête sociologique consacrée au couple non marié en Roumanie, enquête menée à travers le prisme de l'exemple français.

Cette enquête qualitative, basée sur près d'une centaine d'entretiens, permet d'analyser la distance entre les normes juridiques et les normes conjugales qui régissent la vie commune hors mariage dans les deux pays. Les normes juridiques précédant, accompagnant ou suivant les pratiques conjugales, il s'agit d'observer, dans un premier temps, quels sont les droits et obligations des jeunes cohabitants roumains et français non mariés. Ensuite, la comparaison des entretiens réalisés dans les deux pays nous permettra de mettre en évidence, d'une part, les différents rapports que les couples entretiennent avec les normes juridiques en vigueur et, d'autre part, le caractère dynamique des normes conjugales qui régissent la vie des couples cohabitants non mariés.