Centrul pentru Politicile Egalității de Șanse vă invită 

pe 6 iunie 2025, orele 18.00, sala 1989, str. Spiru Haret nr 8

la masa rotundă

Masă rotundă

Influența stereotipurilor de gen din media asupra tinerilor

Masa rotundă este organizată de studentele și studenții Masterului „Politicile egalității de șanse în context românesc și european” (MPES), anul I, în cadrul seminarului de mentorat profesional, coordonat de Simona Necula.

Invitate: 

Irina ILISEI, expertă în egalitate de gen și activistă în domeniul drepturilor omului

Teodora MUNTEANU, jurnalistă cu experiență în analiză politică

Andreea RĂȚOI, psiholoagă în cadrul Asociației Choice

Ilinca URSE, creatoare de conținut și membră a ONG-ului HerTime România.

Întrebarea de la care vor porni discuțiile este următoarea: Care este impactul propagării stereotipurilor de gen din social media asupra tinerilor?

Acest eveniment se adresează studentelor și studenților, tinerelor cercetătoare și tinerilor cercetători, cadrelor didactice din Universitatea din București și din alte instituții, dar și oricărei persoane interesate de tematică.

Pentru a participa la eveniment vă rugăm să vă înscieți aici. 

Descrierea detaliată a evenimentului

În era digitală, social media a devenit un factor determinant în formarea opiniilor. Stereotipurile de gen  – reprezentări simplificate, generalizate și adesea eronate ale femeilor și bărbaților – se manifestă în multiple medii (televiziune, radio, presă scrisă, publicitate, rețele sociale, cinematografie etc.) Acestea îmbracă extrem de multe forme: de la reprezentări tradiționale (femei empatice și grijulii, bărbați dominanți și puternici), ocupaționale (femei în domenii socio-educaționale, bărbați în domenii tehnice și posturi de conducere), la reprezentări estetice (hipersexualizarea femeilor) sau comportamentale (dublul standard  – bărbații asertivi sunt apreciați, în vreme ce femeile asertive pot fi văzute negativ).

Influența social media asupra oamenilor devine tot mai evidentă de la un an la altul, iar în cazul tinerilor care utilizează zilnic platforme precum Instagram sau TikTok aceasta se intensifică. Prin algoritmii aplicațiilor precum TikTok și prin conținutul de tip scurt, tinerii sunt influențați de aceste imagini stereotipale care se răspândesc rapid. În ultimii ani, s-au putut observa tot mai des creatori de conținut sau chiar persoane publice care generează materiale digitale (postări, videoclipuri) care determină propagarea și perpetuarea unor stereotipuri de gen ce afectează deopotrivă femeile și bărbații. Un exemplu relevant este Andrew Tate, care a avut de-a lungul timpului multe idei și opinii controversate privind „masculinitatea”, condamnând mișcările feministe. Încep să apară multe studii în acest sens, cum ar fi cel despre 30 de profesoare din mai multe școli și licee publice și private din Australia care vorbesc despre cum au fost elevii influențați de clipurile lui Tate.[1] Astfel, putem vedea că stereotipurile de gen pot avea un impact semnificativ în perpetuarea unor roluri sociale limitative, în așteptările sociale față de femei și bărbați, contribuind la inegalitatea de gen.

Din punct de vedere legislativ, există acte normative care pot reglementa tipul de conținut care se poate publica în social media, cum ar fi Codul de reglementare al CNA și Legea audiovizualului nr. 504/2002. Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați include referiri la rolul mass-media în eliminarea stereotipurilor de gen. La nivel european avem, spre exemplu, Strategia europeană pentru egalitatea de gen 2020-2025 care include măsuri pentru combaterea stereotipurilor de gen în media și publicitate, aspecte importante pe care România ar trebui să le aibă în vedere în contextul în care Indexul egalității de gen pentru România evidențiază disparitățile majore în materie de egalitate de gen fiind de 57,5 puncte din 100, cea mai scăzută performanță din Uniunea Europeană (media UE este de 71 puncte).[2]

Eficacitatea acestor instrumente depinde însă de implementarea lor, dar și de monitorizarea altor propuneri legislative precum cea a eliminării „teoriei identității de gen” din 2020, când Camera Senatului a aprobat un proiect de lege ce interzicea orice referire la conceptul de gen în mediul preuniversitar și universitar[3] prin modificarea Legii educației nr. 1/2011. Această propunere contravenea convențiilor internaționale semnate de către România și actelor normative interne, cum ar fi OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. Aceasta ar fi permis tocmai discriminarea celor ce nu se conformau standardelor general acceptate, afectând grav mediul educațional esențial pentru formarea tinerilor. O astfel de modificare ar fi perpetuat stereotipuri de gen tradiționale pe care dorim să le eliminăm din mentalul colectiv.

Prin acest eveniment ne propunem să explorăm modul în care media contribuie la formarea și consolidarea stereotipurilor de gen în rândul tinerilor, dintr-o perspectivă intersecțională.

[1] Stephanie Wescott, Steven Roberts, Xuenan Zhao, The problem of anti-feminist ‘manfluencer’ Andrew Tate in Australian schools: women teachers’ experiences of resurgent male supremacy, https://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/09540253.2023.2292622#abstract

[2] European Institute for Gender Equality. Gender Equality Index. 2024. https://eige.europa.eu/gender-equality-index/2024/RO

[3] Raluca Pantazi. Orice referire la identitatea de gen a fost interzisă în școli și universități de Senat, cameră decizională. Inițiatorul amendamentului: un senator PMP teolog școlit în SUA. https://www.edupedu.ro/orice-referire-la-identitatea-de-gen-a-fost-interzisa-in-scoli-si-universitati-de-senat-camera-decizionala-initiatorul-amendamentului-un-senator-pmp-teolog-scolit-in-sua/